29 decembrie 2016

Tu și Dumnezeu! Cel mai bun prieten al tău esti TU!



Credința nu se manifestă prin a merge în fiecare zi în biserică, ci în faptele tale.

Au trecut doar două zile de la sărbătoarea importantă Crăciunul și tare curioasă mi-s dacă mai e cineva la biserică zilele acestea.

Este incredibil cât de inoculată este ideea de religie în mintea unor oameni!

Ai observat când se îndreaptă omul către lăcașul de cult?

Din ceea ce am observat eu ființa umană se duce să facă mătănii și să se roage la Doamne, Doamne când este bolnavă, când nu are noroc în: dragoste, carieră, când nu mai are nimic de pierdut pentru că deja a pierdut tot și în mod special pe sine însuși.

Deci se caută ajutorul divin numai când e prea târziu, de cele mai multe ori.

Acum eu nu înțeleg de ce nu ne rugăm zilnic la Dumnezeu, Iisus, Budha, Alllah, extraterestru, forța Supremă și numai atunci când dăm de greu???!!!

Ciudat că trebuie să pățim întâi ceva și apoi ne trezim neputincioși și cădem ca muștele în fața unui altar!

Adevărul e că nu degeaba există religia!

Cine mai citește Biblia, Coranul, Talmudul, Mahayana sutras, Pāli Tipitaka, Bhagavad Gita, Teorii despre Big Bang???

Oamenii nu mai citesc, nu mai au timp de astfel de preocupări "plictisitoare", ci sunt altele mult mai importante cum a fi să ai cât multi prieteni pe Facebook, Twiter, Istagram si sâ ai cât mai multe like-uri.

O societate de consum, fâră pic - poc de cultură, doar cât să supravietuim în prostia impusă de "ăia deștepți" care sunt la puterea de decizie a maselor.

Bine că mai sunt calamități naturale/artificiale, că altfel nu am mai prețui valoarea vieții umane, ci din contră am putea fi și mai robotizați.

Imi plac maxim versurile melodiei (de actualitate incă) : "Maidanez" cântată atât de bine de Puya cu Doddy, Posset, Mahia si Alex Velea

https://www.youtube.com/watch?v=JKPp5rWcElw

Un surâs a lui Vasile Ghica s-ar potrivi un pic:

"- Mamă, este adevărat că pe mine m-a adus barza,că darurile le aduce Moş Crăciun, iar pâinea ne-o dă Dumnezeu?
- Da.
- Atunci, de ce-l mai ţinem şi pe tata?"


E mai ușor să urmăm pe unii și pe alții, decât să facem propriile cercetări.


Dacă vrei să te miluiești doar când ai dat de greu continuă să trăiești în ignoranță, altfel caută să fii precaut cu tot ceea ce faci cu sănătatea ta fizică și psihică!

Și ție ți-a murit cineva drag??? Cum este înmormântarea la românul ortodox??

Nimic mai trist să pierzi pe cineva drag.. Pe lângă a face față suferinței trebuie să te ocupi și de înmormântare.


Este incredibil ceea ce se întâmplă când moare cineva!
În primul rând rămâi șocat de veste, de faptul în sine, ca mai apoi să incepi să faci toate demersurile ca înmormântarea să decurgă cât mai lin posibil. Dar nu e atât de simplu pe cât pare. Sunt o grămadă de formalități de făcut și pe lângă acestea trebuie să fie respectate și legile scrise și nescrise ale religiei creștine ortodoxe.
O să redau o mică povestioară ce mi s-a întâmplat săptămâna trecutâ.
Pe data de 18 decembrie sunt sunatâ de o prietenâ care mâ anuntâ câ i-a murit mama. Clar am fost șocatâ. Am înțeles că nu avea sens să o compătimesc prea mult și asta pentru că ea avea nevoie de cineva care să acționeze și care să nu fie foarte implicat emoțional.
Recunosc că nu am organizat niciodată până acum o înmormântare, dar orice e posibil când trebuie să fie infăptuit. Primul pas a fost să o întreb de câți bani dispune. Răspunsul nu a fost tocmai potrivit. :) Se baza doar pe ajutorul de deces al CNPP https://www.cnpp.ro/ajutorul-de-deces
A rămas ca ea să se ocupe de tot ceea ce tinea de acte, iar eu să mă descurc cu biserica și pompele funebre, ceea ce am și făcut. Am mers întâi la pompe funebre (nu orice firmă, ci Angelo Eternity, că restul de firme sunt scumpe) fiind convinsă că am să aflu tot ce trebuia legat de o înmormântare, ceea ce s-a intamplat.
La pompe funebre am întânit o domnisoară foarte drăgută, Ileana, care ne-a oferit toate indicatiile necesare pentru buna desfăsurare a unei înmormântari normale.
Am aflat cu stupoare cam cât se cere la IML - Spitalul Județean  Arges dacă nimerim pe un anume domn Marian, doar 500 ron pentru îmbălsămare, daca nu doar 25 ron taxa spitalului. Deja sunau în mine nervii. Apoi am mai aflat că în funcție de biserica de care aparține decedatul taxele sunt diferite la preoți. Aici deja eram călcată pe bătătură și iau imediat atitudine să nu se plătească la biserică nimic și îl sun pe preotul paroh de la Biserica Sfânta Treime din Piteşti de care aparținea decedata. Răsuflu ușurată că preotul mă asigură că nu va cere nimic, nici măcar pentru capelă, apoi pentru slujbă.
Dar nu tot ce zboară se și mănâncâ și sunt luată prin surprindere când ajung la biserică cu tot alaiul mortuar și slujba este ținută de alte fețe bisericești cu,care nu vorbisem:
După terminarea slujbei se impart pachete, iar domnul diacon Pleșea Marian mă roagă să-i mai dau două pachete și pentru cei doi preoți care nu sunt de față. Nu mi-a venit să cred ce tupeu avea individul, dar am trecut peste moment... Urmează să plecăm spre cimitir, diaconul se oferă să ducă 3 persoane. Drăguț din partea lui, îmi spun in gând. :) Dar am rămas socată ce mașină conducea: un taxi!!

Pe bune? Au voie să fie si taximetriști preoții? Interesant! Dacă se întânplă ceva tragic în trafic, dispecera firmei de taxi dă prin stație imediat să apară deaconul Pleșea Marian să facă o mică slujbă.
Povestea nu s-a terminat aici, evident. După slujba de înmormântare domnii popi au cerut bani. Wow! Aici mi-au sarit capacele. Deci au cerut și culmea au și primit fără chitantă, chiar dacă am cerut asta. Răspunsul lor a fost că asa e traditia: să primească cel putin 150 ron fără dovezi legale.
Concluzia: când îți moare cineva, dacă nu ai bani s-ar putea să rămâi cu decedatul îngropat de Asistența Socială.
Trist! Și să mori e scump, așa că trăiește cât mai mult!
Sănătate multă și un an mai bun decât până acum!

15 decembrie 2016

Buna dimineata! Am avut chef de scris.

Poarta către mine s-a deschis..

Când deschizi poarta către tine esti deja o fereastră către toată omenirea
Poarta către tine se deschide numai atunci când ai suferit suficient încât să îți dai seama că cel mai bun prieten al tău esti TU!
Nu ți s-a întâmplat să fii sigur pe tine că ai intâlnit marea iubire și ca mai apoi să realizezi că de fapt nu a fost iubire, ci doar o experientă amoroasă?
Multi facem marea confuzie între iubire și o partidă bună de intimitate!
Primele 2-3 luni a începutului unei relații de cuplu sunt de vis!
Simtim cu totii cum omizile de așteptări afective devin fluturi in stomac, simtim cum căpătăm aripi imaginare, simtim ca viata e roz si că, chiar am putea muta muntii din loc, etcetera.
Simtim ceea ce gândim!
Din nefericire uităm să mai inchidem poarta și lăsăm ferestrele sufletului deschise chiar dacă suntem convinsi că iubirea pluteste in aer, dar nu tinem seama de ce vânt bate.
Când chiar iti doresti o relatie stabilă trebuie să ai in vedere câteva aspecte:
- după ce trec cele 3 luni de iubire oarbă să iti faci un control oftamologic!
- persoana pe care crezi că o iubești de mama focului e "the one" sau doar așa vrei tu să o percepi?
- ai ce discuta cu "iubi" in afară de altceva decât sex?
- "puiutul" este independent financiar?
- "iubirea" ta este a ta sau a ei?
Nimeni nu apartine nimănui!
Nu suntem marfă, ci fiinte liber cugetătoare.
- "piticul" tău este scolarizat sau măcar a citit mai mult decat cele 52 de cărti de joc?
- "sufletul pereche" este cine spune că este?
Verifică subtil de unde se trage, câti și ce fel de prieteni are și mai ales câte neamuri are!
- "ingerașul" chiar are aripi sau e dus cu capul?
Mergeti la psiholog impreună! Nu e rușinos, e chiar util de cele mai multe ori!
- "sufletul tău" te iubeste doar din vorbe sau iti demonstreaza si prin fapte? "Vorba lunga e saracia omului" - sa tii minte de acest proverb. :)
- "soarele" vietii tale e chiar soarele sau ai doar tu impresia ca alt soare nu mai este pe glob?
Sa iti urmezi mereu intuitia! TU stii intotdeauna ceea ce e mai bine pentru tine! Ai INCREDERE in TINE!

8 decembrie 2016

A asculta oamenii e un bine făcut răsplătit



De când eram mică mi-a plăcut să ascult pe fiecare om în parte, indiferent de vârsta pe care o avea.
Şi acum fac la fel. Ascult poveşti de viaţă şi aflu tot felul de lucruri la care nici ăn vis nu aş găsi.
Sâmbătă, după terminarea evenimentului "Descoperă ARTA", am mers cu o fostă colegă de liceu (Clary) şi cu câţiva prieteni de ai ei la un suc "La Strada" să mă relaxez. Nu aveam chef de vorbă fiind destul de obosită.
O vreme am preferat să ascult poveştile lor până când am aflat că la masa la care eram una dintre persoane era cunoştiinţă veche cu un fost coleg de generală. Astfel universul a făcut să vină la suc si fostul meu coleg (Daniel).
Eram astfel la masă cu o colegă de liceu (am terminat liceul în 2000 - Liceul teoretic "Ion Barbu" - Piteşti) şi un coleg de generală (am terminat generala în 1996 - Generala Nr. 2 - Piteşti).

Doamne, ce au trecut anii!
Colegul repară maşini de spălat şi frigidere, iar colega munceşte în timpul verii prin ţări străine.
Fiecare luptă cum se poate să aibă un trai decent, dar ceea ce este important e că sunt sănătoşi.
În viaţa aceasta scurtă sunt câteva lucruri importante: credinţa, recunoştiinţa şi iubirea.
Atât timp cât crezi în ceea ce faci şi îţi place ceea ce făptuieşti fiind recunoscător pentru fiecare clipă trăită iubind viaţa aşa cum e ea: plină de diversitate în unitate te poţi numi un om bogat!